Cel mai bun tel de bucatarie

Tel din inox care bate albusuri spuma intr-un castron de sticla, pe un blat de lemn, langa oua, un bol cu zahar si un alt tel cu brate de silicon
Cuprins
  1. Cele 6 teluri de bucatarie recomandate
  2. Lungimea telurilor
  3. Ce fel de tel iti trebuie
  4. Inox sau silicon
  5. Albusurile spuma
  6. Frisca de mana
  7. Maioneza fara mixer
  8. Sosurile si cremele fierte
  9. Aluaturile grele
  10. Ouale pentru omleta
  11. Vinegreta si dressingul
  12. Tel sau mixer
  13. Cate teluri iti trebuie
  14. Curatarea si pastrarea telului
  15. Cand inlocuiesti telul
  16. Cum am ales
  17. Intrebari frecvente

Cel mai bun tel de bucatarie pentru gatitul de zi cu zi e Tefal Ingenio: un tel din inox cu invelis din silicon, lung de 36 cm, care bate bine si nu zgarie castronul sau oala. Se poate folosi in orice fel de recipient, are maner robust, cu aderenta, si inel de protectie din silicon, iar dupa folosire merge in masina de spalat vase.

Pentru aluaturi si compozitii grele, Hendi are 8 fire groase si rigide, de 2,2 mm, care nu se indoaie. Pentru vasele antiaderente, Fiskars are bratele acoperite complet cu silicon si cantareste doar 110 g.

Cele 6 teluri de bucatarie recomandate

Tefal Ingenio
Alegerea noastra

Tefal Ingenio

  • Inox cu invelis din silicon
  • 36 x 9,2 x 6,2 cm
  • Fara BPA si ftalati
  • Inel de protectie din silicon

Tefal Ingenio e un tel din inox cu un invelis din silicon, care, dupa producator, aereaza bine compozitia si protejeaza recipientul de zgarieturi. Se poate folosi in siguranta in orice fel de vas, de la castronul de sticla la tigaia antiaderenta.

Are 36 cm lungime si 9,2 cm latime la capul cu fire. Manerul e din plastic robust, cu aderenta ridicata si insertii metalice, plus un inel de protectie din silicon. Materialele sunt fara BPA si ftalati.

Telul merge in masina de spalat vase.

Hendi pentru aluat
Fire groase, pentru aluat

Hendi pentru aluat

  • Inox, 8 fire de 2,2 mm
  • 35 cm, 217 g
  • Tip frantuzesc
  • Cu agatatoare

Telul Hendi pentru aluaturi e facut din inox, cu 8 fire groase si rigide, de 2,2 mm grosime. Firele nu se indoaie in compozitiile grele, ca aluatul de clatite gros, piureul sau umpluturile.

Are 35 cm lungime si 217 g, deci se simte solid in mana. E un tel de tip frantuzesc, mai ingust si mai lung decat telul clasic in forma de para, si are un inel de agatat.

Hendi face echipamente pentru catering si restaurante.

Fiskars cu silicon
Pentru vase antiaderente

Fiskars cu silicon

  • Brate acoperite cu silicon
  • 27,5 x 8 x 2 cm, 110 g
  • Sistem de agatare
  • Merge in masina de vase

Fiskars are bratele acoperite in intregime cu silicon, ceea ce il face foarte usor de curatat: aluatul si sosul nu se prind de fire. Se poate folosi si pe suprafete antiaderente, fara sa le zgarie.

Are 27,5 cm lungime, 8 cm latime si 110 g. Are sistem de agatare si merge in masina de spalat vase.

Pentru sosuri in tigaie, budinci sau creme fierte in oala antiaderenta e alegerea potrivita.

Pufo cu maner de lemn
Lung, pentru creme

Pufo cu maner de lemn

  • Inox, maner din lemn
  • 37 cm
  • Inel metalic pentru agatare
  • Amestecuri usoare si grele

Pufo combina firele din inox cu un maner din lemn, ergonomic si antialunecare. Cu 37 cm e cel mai lung tel din comparatie, potrivit pentru creme, aluaturi si compozitii fine in castroane mari.

Are un inel metalic de agatat, ca sa nu ocupe loc in sertar. Producatorul il da pentru bucatarii, patiserii si cofetarii, pentru amestecuri usoare si grele.

Manerul de lemn arata bine, dar nu merge in masina de vase: se spala de mana si se usuca imediat.

Ambition Nordic
Silicon si bambus

Ambition Nordic

  • Fire din silicon, maner din bambus
  • 28,5 cm
  • Maner fix, ergonomic
  • Colectie Nordic

Ambition Nordic are fire din silicon si maner din bambus, intr-un design minimalist, in stil scandinav. Are 28,5 cm lungime si un maner fix, ergonomic.

Siliconul nu zgarie vasele, iar telul e usor de folosit, curatat si intretinut, dupa producator. E potrivit pentru sosuri, budinci si compozitii usoare.

Descrierea nu spune daca merge in masina de vase. Manerul de bambus se pastreaza mai bine spalat de mana.

Grunberg 25 cm
Mic si usor

Grunberg 25 cm

  • Inox
  • 25 x 7 cm
  • 60 g
  • Amestecuri usoare

Grunberg e un tel simplu, din inox, de 25 x 7 cm si doar 60 g. E cel mai mic si mai usor dintre telurile comparate.

E bun pentru treburile mici de fiecare zi: un ou batut pentru omleta, un sos, o vinegreta sau putina maioneza.

Pentru castroanele mari sau pentru frisca de la un tort intreg e prea scurt, iar mana ajunge prea aproape de compozitie.

Lungimea telurilor

Lungimea telurilor de bucatarie, in centimetri: Pufo 37, Tefal Ingenio 36, Hendi 35, Ambition Nordic 28,5, Fiskars 27,5, Grunberg 25

Un tel lung iti tine mana departe de compozitie in castroanele mari si in oale. Unul scurt e mai usor de controlat intr-un bol mic sau intr-o cana.

TelMaterialLungimeGreutate
Tefal Ingenioinox cu silicon36 cmnedeclarata
Hendi pentru aluatinox, 8 fire de 2,2 mm35 cm217 g
Fiskarssilicon27,5 cm110 g
Pufoinox, maner de lemn37 cmnedeclarata
Ambition Nordicsilicon, maner de bambus28,5 cmnedeclarata
Grunberginox25 cm60 g

Ce fel de tel iti trebuie

Telul clasic, in forma de para larga, cu multe fire subtiri, e facut sa bage aer in compozitie. E cel mai bun pentru frisca, albusuri si creme usoare.

Telul frantuzesc e mai lung si mai ingust, cu fire mai putine si mai groase. Intra bine in oale si in colturile castronului si merge la sosuri, creme fierte si aluaturi mai grele. Telul pentru aluat al lui Hendi e de acest tip.

Exista si teluri plate, pentru sosuri in tigaie, si teluri cu bila in interior, pentru compozitii lichide, dar pentru o bucatarie obisnuita unul clasic si unul mai rigid acopera aproape tot.

Inox sau silicon

Firele din inox sunt subtiri si elastice si bat repede. Frisca si albusurile se fac mai usor cu ele. In castronul de inox fac zgomot, iar in vasele antiaderente sau emailate pot lasa zgarieturi.

Firele cu silicon sunt mai groase si mai moi. Nu zgarie nimic si se curata usor, dar baga mai putin aer, asa ca albusurile se bat ceva mai incet. Sunt cele potrivite pentru sosuri si creme facute direct in oala sau in tigaie.

Albusurile spuma

Albusurile nu se bat daca in castron e cea mai mica urma de grasime sau de galbenus. Castronul si telul trebuie sa fie perfect curate si uscate. Castroanele de plastic pastreaza greu urme de grasime, asa ca sticla, ceramica sau inoxul sunt mai sigure.

Ouale la temperatura camerei se bat mai repede decat cele scoase din frigider. Bati la inceput incet, pana se formeaza spuma, apoi tot mai repede. Zaharul se adauga treptat, dupa ce spuma a prins volum. Albusurile sunt gata cand formeaza varfuri care stau drepte si nu curg cand intorci telul.

Tel din inox ridicat dintr-un castron de sticla plin cu albusuri batute spuma tare, cu varfuri care stau drepte, pe un blat de lemn, langa oua intregi si coji sparte

Frisca de mana

Frisca se bate cel mai usor cand smantana, castronul si telul sunt reci. Smantana pentru frisca are nevoie de cel putin 30% grasime ca sa prinda volum.

Bati cu miscari circulare largi, din incheietura, ridicand telul ca sa intre aer. Cand frisca formeaza varfuri moi, te opresti sau mai bati doar putin. Batuta prea mult, se separa in unt si zer.

Maioneza fara mixer

Maioneza se face bine si cu telul. Galbenusul si uleiul trebuie sa fie la aceeasi temperatura, iar uleiul se adauga picatura cu picatura la inceput, batand continuu, pana se leaga.

Dupa ce maioneza s-a ingrosat, uleiul se poate turna in fir subtire. Daca se taie, iei un galbenus nou intr-un castron curat si adaugi incet, batand, maioneza taiata. Un prosop umed sub castron il tine pe loc si iti lasa o mana libera pentru ulei.

Sosurile si cremele fierte

Sosul bechamel, budinca sau crema de vanilie se ingroasa pe foc si fac usor cocoloase daca nu le amesteci continuu. Telul desface cocoloasele mai bine decat lingura, pentru ca firele trec prin compozitie din mai multe directii.

In oala antiaderenta folosesti un tel cu silicon, ca sa nu strici stratul de protectie. Amesteci si pe fundul oalei, si pe margini, unde compozitia se prinde prima.

Aluaturile grele

Pentru aluatul de clatite, de briose sau de chec, un tel cu fire groase si rigide e mai bun decat unul fin. Firele subtiri se indoaie si se umplu de aluat, iar cele groase trec prin compozitie fara efort.

Pentru aluaturile foarte tari, de paine sau de cozonac, telul nu mai ajuta. Acolo e nevoie de framantat cu mana sau de un mixer cu carlige. Pentru prajiturile cu faina, amesteci la final doar cat sa nu mai vezi faina uscata: un aluat batut prea mult iese tare si cu goluri.

Ouale pentru omleta

Pentru o omleta pufoasa, ouale se bat cu telul pana cand albusul si galbenusul se amesteca complet si apar bule mici la suprafata. Cu furculita, albusul ramane des in fasii, iar omleta iese cu pete albe.

Un tel mic, de 25 cm, e suficient pentru doua-trei oua intr-un bol. Sarea se adauga chiar inainte de prajit, iar o lingura de lapte sau de apa face omleta mai moale.

Vinegreta si dressingul

Uleiul si otetul nu se amesteca singure. Batute energic cu telul, se leaga pentru cateva minute intr-un sos omogen. Un varf de mustar ajuta sosul sa ramana legat mai mult timp.

Pui intai otetul, sarea si mustarul, apoi adaugi uleiul treptat, batand continuu. Un bol ingust si un tel mic dau cel mai bun rezultat.

Tel sau mixer

Mixerul bate mai repede frisca si albusurile si nu oboseste mana. Pentru cantitati mari sau pentru bezele tari, e alegerea comoda.

Telul are insa avantajele lui: il controlezi mai bine, nu bati prea mult frisca din neatentie, nu face zgomot si se spala in cateva secunde. Pentru sosuri, creme fierte, oua si cantitati mici, telul e mai rapid decat scosul si spalatul mixerului.

Cate teluri iti trebuie

Pentru o bucatarie obisnuita, doua teluri acopera aproape tot. Unul clasic, din inox, de 25-30 cm, pentru frisca, albusuri si oua. Unul cu silicon, pentru sosurile si cremele facute in oale si tigai antiaderente.

Daca faci des aluaturi de clatite sau de prajituri, un al treilea, cu fire groase si rigide, te scuteste de fire indoite la telul fin.

Curatarea si pastrarea telului

Telul se clateste imediat dupa folosire, sub jet de apa, inainte ca aluatul sau oul sa se usuce intre fire. Odata uscate, se scot greu chiar si cu buretele.

Telurile din inox si cu silicon merg de obicei in masina de spalat vase. Cele cu maner de lemn sau bambus se spala de mana si se usuca imediat. Telul se tine agatat sau intr-un suport, nu inghesuit in sertar, unde firele se indoaie si se strica forma.

Cand inlocuiesti telul

Un tel cu fire indoite sau rupte bate mai prost si poate lasa bucati de metal in mancare. La telurile cu silicon, invelisul crapat sau lipicios e semn ca materialul s-a degradat.

Si manerul conteaza: daca firele s-au desprins sau se misca in maner, acolo se aduna resturi de mancare care nu se mai spala bine. Un tel bun, pastrat cum trebuie, tine ani de zile.

Cum am ales

Am pornit de la telurile de mana pentru bucataria de acasa si am pastrat cele trei materiale folosite: inox, inox cu silicon si silicon. Am scos telurile electrice, seturile de ustensile si doua teluri fara descriere. Le-am comparat dupa material, lungime, numarul si grosimea firelor si felul in care se curata. Unde producatorul nu declara greutatea sau spalarea in masina de vase, am spus asta direct in dreptul telului.

Intrebari frecvente

Ce tel e bun pentru frisca si albusuri?

Un tel cu multe fire subtiri si flexibile, in forma de para larga, care baga mult aer in compozitie. Telurile cu fire rigide si groase sunt mai bune pentru aluaturi si compozitii grele. Pentru albusuri, castronul si telul trebuie sa fie perfect curate si uscate, fara urme de grasime.

Telul cu silicon e mai bun decat cel din inox?

Telul cu silicon nu zgarie vasele antiaderente, emailate sau din sticla si nu face zgomot in castronul de metal. Cel din inox e mai rigid si bate mai repede albusurile sau frisca. Tefal Ingenio combina cele doua: firele sunt din inox, acoperite cu silicon.

Ce lungime trebuie sa aiba un tel?

Pentru castroane obisnuite, un tel de 25-30 cm e comod. Pentru castroane mari, oale sau cantitati mari de aluat, unul de 35-37 cm iti tine mana departe de compozitie. Un tel mic, de 20-25 cm, e bun pentru un ou batut, un sos sau o vinegreta.

Cum se curata telul?

Imediat dupa folosire, sub jet de apa, inainte sa se usuce compozitia intre fire. Aluatul si ouale uscate se scot greu. Telurile din inox si cu silicon merg de obicei in masina de vase, iar cele cu maner de lemn sau bambus se spala de mana, ca sa nu crape manerul.

CC

Redactia CentroCasa

Scris si verificat de Redactia CentroCasa, pe specificatiile declarate de producatori si pe surse publice. Nu testam produsele in laborator.

Independenta si afiliere: niciun producator nu plateste ca sa apara aici. CentroCasa poate primi un comision pentru produsele cumparate prin butoanele de pe site, fara cost suplimentar pentru tine; comisionul nu schimba pretul si nu decide ordinea.

Articole similare